Denisa Dumitras

Este Dumnezeu manios si razbunator?

Este Dumnezeu manios si razbunator?

N-am mai scris de mult timp pe blog si asta pentru ca am fost preocupata de alte lucruri si stiti si voi ca inspiratia nu vine la comanda. In dimineata aceasta am postat un verset din Biblie din Romani 13 ,,…lasati sa se razbune mania lui Dumnezeu, caci este scris: Razbunarea este a mea; Eu voi rasplati, zice Domnul.”

In privat am primit mai multe reactii legate de mania sau razbunarea Lui Dumnezeu. Am vazut ca multi dintre noi le consideram inexistente si nespecifice divinitatii.

Adevarul este ca la modul la care noi percepem razbunarea si mania nu pot fi specifice Lui.

Dumnezeu insa ne indeamna altceva. Daca privim continuarea versetului ,,Dimpotriva, daca ii este foame vrajmasului tau, da-i sa manance; daca-i este sete, da-i sa bea; caci daca vei face astfel vei aprinde carbuni aprinsi pe capul lui.” observam ca Dumnezeu ne indeamna sa fim buni pana la capat. Sa ne deosebim clar de cei ce ne fac rau.

Ceea ce inseamna ca tot ceea ce tine de razbunare poate fi lasat fara nicio grija in mainile Celui care ne este Tata. Pentru ca El va stii intotdeauna, care este momentul, contextul si modul in care cel care ti-a facut vreun rau poate primi o lectie, ATENTIE, spre a-l indrepta, nu a-i face rau.

Menirea si puterea noastra consta in a ramane fermi in bunatate. Atat ne cere Dumnezeu, de restul se ocupa El, Intelepciunea Universului.

Fa din tine o prioritate!

Fa din tine o prioritate!

Atunci cand faci din tine o prioritate, devii un om responsabil. Fericirea, linistea si pacea celor dragi sunt o prioritate. Modul in care mananci, te prezinti si vorbesti sunt o prioritate. Ceea ce faci este o prioritate. Cum iti realizezi munca este o prioritate. Omul iubit este o prioritate. Copiii sunt o prioritate, educatia lor, fericirea lor si libertatea lor. Prietenii sunt o prioritate si nu in ultimul rand Dumnezeul tau este o prioritate.

Atunci cand tu esti o prioritate pentru tine, esti o binecuvantare pentru propria-ti viata, dar mai ales pentru semeni!

Te iubesc, dar nu te admir?

Te iubesc, dar nu te admir?

Cred ca iubirea are cele mai multe definitii si interpretari. De mult timp am acest titlu in minte si printre picaturi am reusit sa conturez un mic articol. Iubirea poate fi clasificata SI astfel:

O iubire conditionata: ,,Te iubesc pentru ca…“. Pentru tot ceea ce face sau a facut o persoana pentru cealalta, pentru tot ceea ce a insemnat pentru ea, pentru copii, pentru afaceri, pentru familie si pentru respectul care i se atribuie datorita tuturor acestor lucruri.

O iubire care izvoraste din admiratie: ,,Te iubesc pentru tot ceea ce esti.” In momentul in care admiratia cuprinde sufletul si mintea, defectele nu mai pot fi observate. Nimic nu poate impiedica admiratia sa existe, sa se dezvolte, implicit sa fie constanta. Nu poate fi insa constanta, fara sa se dezvolte. Admiratia nu poate fi privata de respect si nici de iubire. Privirile oamenilor in care exista admiratie nu pot fi contestate de nimeni si de nimic.

Paradoxal, daca iubirea din admiratie nu este insostita de fapte, poate deveni cea mai mare dezamagire, in timp ce iubirea conditionata poate lega doi oameni pe viata.

Prezenta echilibrului dintre cele doua ar fi ideala.

Cred ca poti iubi o viata intreaga un om pe care il admiri, insa langa omul pe care il iubesti conditionat, doar supravietuiesti.

A mai trecut un an…

A mai trecut un an…

Ma privesc in oglinda si zambesc. Ii multumesc Lui Dumnezeu pentru tot ceea ce m-a invatat sa fiu si sa nu fiu. Pentru fericirea, pacea si linistea pe care m-a invatat sa le simt constientizandu-ma ca doar lipsa Lui din viata mea este cu adevarat o pierdere atat pentru mine, cat si pentru cei din jurul meu.

Am invatat, de asemenea, sa las viata in mainile Lui, sa ma las surprinsa in fiecare zi si sa ma bucur din plin de absolut tot ceea ce ma inconjoara!

Si mai am multe de invatat…

Sunt fericita ca viata mea s-a schimbat enorm de mult in bine, iar anul acesta am reusit sa constientizez asta datorita prietenilor minunati pe care ii am si a persoanelor deosebite pe care le-am intalnit. Va multumesc din suflet pentru tot!

Mama, tata, Casian, va iubesc!

Va imbratisez pe toti cei de aici, care ma urmariti!

Am un mod ,,ciudat” de a ma bucura de viata

Am un mod ,,ciudat” de a ma bucura de viata

Imi place sa scriu, sa citesc, sa muncesc.
Sunt fericita sa ma intalnesc cu prietenii mei care adora sa se plimbe prin parc, au grija la ce mananca, ce beau, au grija de ei si de cei din jur si mai presus decat toate sunt credinciosi.

Sunt cea mai relaxata cand stau cu cate-o prietena la terasa, la o limonada, si povestim vrute si nevrute.

Sunt fascinata sa am oameni pasionati si dedicati in jurul meu, care iubesc cu toata fiinta lor ceea ce fac.

Sunt cea mai euforica atunci cand dau drumul la muzica, dansez si cant singura prin casa.
Sunt in extaz atunci cand sunt la sedintele mele foto. Cred ca e locul in care ma descopar cel mai mult din multe puncte de vedere.

Sunt entuziasmata atunci cand gatesc ceva si vad ca imi iese, ca este bun si hranitor.
Imi place mai nou sa fac si sport, ma simt eliberata de fiecare data cand fac asta si chiar sper sa ma tina cat mai mult.

Ador copiii si animalele. Asa ca ori de cate ori am ocazia sa stau in preajma lor este un mare bine pe care ni-l facem reciproc, sper.
Imi place sa fiu serioasa, sa fiu emotionata, sa fiu empatica, sa fiu eu cu toate starile mele, dar fiecare la timpul ei.

Stiu ca sunt multi cei care nu inteleg aceste simple bucurii si poate ca de multe ori se intreaba de ce nu ma vad in anumite locuri si nici macar dornica de a fi acolo.

Vreau sa stiti ca merg ori de cate ori stiu ca mi se permite sa fiu asa cum sunt, daca nu, nu. De cele mai multe ori, nu. Asta ar insemna fara sa beau, fara sa fumez si fara alte lucruri. Pur si simplu eu nu am astfel de placeri si nici nu caut sa le am, chiar cu riscul de a parea o ciudata.

Imi asum, pentru ca asta sunt si nici nu-mi doresc sa fiu altcineva.

De ce se plang unii barbati atat de mult?

De ce se plang unii barbati atat de mult?

De ce barbatul, cel care este capul, este masiv, este cel care gandeste obiectiv, cel care este ferm, este impunator prin simplu fapt ca este barbat cel mai adesea auzi ca se plange? Nu generalizez, dar este un fenomen din ce in ce mai intalnit.

Este o victima continua a vietii, a situatiilor prin care trece, a oamenilor pe care i-a intalnit. E victima in casa lui, in familia lui, in averile lui. Sotia nu e buna, nici copiii pentru ca seamana cu ea, viata este nedreapta si cruda, banii nu vin si nici nu raman daca vin. Cam asta poti auzi de la un om de acest gen.

Mie, ca femeie, mi-a fost rusine intotdeauna sa ma plang de ceva si daca s-a intamplat am realizat ulterior ca eu am fost cea care a facilitat nemultumirea mea. Unii barbati au insa un orgoliu infernal si nu vor sa constientizeze partea lor de vina niciodata. Stiu ca si la femei poate fi aceasi situatie, dar ma rezum la partea masculina in acest articol.

Totusi vreau sa punctez faptul ca pentru o femeie sa stea mereu si sa auda ce probleme are un el, nu este deloc atragator. Pur si simplu toata masculinitatea lui scade cu fiecare oftat. Este de inteles sa se intample uneori, pentru ca avem cu totii momente si momente, dar daca se intampla intr-un mod repetitiv si constant este prea mult, incarca. Banuiesc ca niciun barbat nu doreste sa mahneasca sufletul persoanei dragi sau iubite.

Aceasta victimizare stiu ca poate fi si o metoda de cucerire sau de a suda un atasament. Tendinta oricarui om empatic care aude un altul care se plange este de a-l ajuta, de ai fi aproape si de a-l ridica. Acesta poate fi intr-adevar un proces lung sau scurt. Daca este doar o capcana, se va trage mult de timp.

O alta varianta pe langa cea a victimizarii ca metoda de agatat ar fi faptul ca totul s-ar  intampla ,,Din cauza femeilor, tot timpul vreți mai mult!”. Asta mi-a raspuns unul dintre citorii mei din social media. Exista si femei care nu au pretentii. Cei in cauza ar trebui sa evite sa se indrepte spre femeile care isi doresc mai mult. Din punctul meu de vedere, a-ti dori sa fii bine, indiferent de sex, nu este o problema.

Este posibila si varianta in care ei doresc de fapt  pe cineva care sa le aduca flori si sa ii sarute pe frunte ca sa le insenineze viata. Dar in aceasta situatie cel care va raspunde pe masura asteptarilor lor va fi cel mai probabil va fi un el, nu o ea.

Nu judec, doar intreb, caut sa inteleg si chiar imi doresc raspunsuri.

CATEVA RASPUNSURI DIN SOCIAL MEDIA:

* Sotul meu mi-a spus odata ca barbatii se destăinuie doar celor in care au incredere! (Emima)

*Din cauza femeilor, tot timpul vreti mai mult! (Ionut)

*M-as intreba de ce atrag eu astfel de situatii? Ma aflu in pozitia de femeie vindecatoare?
Barbatii puternici, masculini se plang rar catre femeia lor dar cu limita. Pentru ca altfel simt ca isi pierd puterea in fata lor. Daca sunt la nivelul de maturitate copil atunci se plang mereu. Sunt multe cauze pentru care fac asta. Si da femeia trebuie sa ceara mai mult de la barbat. (Florentina Gionea – specialist relatii)

*Daca chiar are probleme si ti le expune doar tie inseamna ca reprezinti ceva pentru el. Daca problemele lui nu sunt chiar atat de complicate si se vaita la mai toata lumea si mai si exagereaza, atunci da poate fi incadrat in categoria ,,baietei rasfatati”! (Adrian)

*Si eu care credeam ca femeile nu sunt niciodata de vina! (Eugen)

*Din pacate exista un precedent al relatiilor toxice iar mentalitatea neo-comunista de barbatul este stapanul casei si tot ce zice el este cea mai des intalnita.Si eu in jurul meu am vazut, din pacate, lipsa de egalitate intre sexe, cum se accepta violenta drept scuze “el este barbatul” sau “mananci datorita mie” etc. Ceea ce este mai trist este faptul ca fetele/femeile accepta pentru ca se invata ca fiind “modul corect de a tine barbatul fericit”. (Denis)

*Eu cred ca totul se intampla asa din cauza ca educatia lipseste. Majoritatea romanilor din noile generatii sunt produsul dezastrosului comunism, deci nu prea ar trebui să ne miram. Cei despre care vorbesti sunt din categoria “scumpu’ lu’ mama” si cei care au platit pentru a nu face armată ori cei mai tineri care nu au mai prins perioada în care se facea armata. In cazul in care te-ai procopsit cu unul dintre acestea fugi tare si mult. Ar mai fi ceva: Cred ca asemenea barbati sunt oarecum și produsul asteptarilor voastre, ale femeilor, fiindca vad in jurul meu fete carora le plac baietii care acceptă sa le care gentuta, care au blugi mulati cu vedere la gleznuta, care au muschi si poze la sala, care merg cu ele la pensat, care considera ca femeia este egala barbatului (asta fiind total neadevărat fiindcă voi femeile ne sunteti net superioare, dar asta este o alta discutie). Iar dupa ce o relatie de acest gen se “intareste ” printr-o casatorie, femeile observă ca acei musculosi nu vor să mearga la job ci la sala, daca vreun needucat le tratează urat nu are cine sa le apere fiindcă barbatul vieții lor are mușchi, dar nu și putere si tremura, etc. In concluzie cred ca tot ceea ce se intampla in jurul nostru gresit e din cauza ca oamenii au fost educati gresit sau DELOC. (Adrian)

 

 

Nu suntem pentru toata lumea

Nu suntem pentru toata lumea

Spune-mi, atunci cand te privesti cu incredere in oglinda te temi pentru ce urmeaza sau te simti stapan pe orice ar fi sa vina?

Momentul acela cand te privesti cu incredere in oglinda este unul in care credinta este cea mai mare. Simti ca poti face tot ceea ce iti doresti, fara nicio limita sau prejudecata omeneasca. Poate fi cel mai periculos moment din viata ta sau cel mai avantajos.
Totusi, de multe ori alegem sa ne privim cu indoiala, cu descurajare si poate chiar cu mila pentru ca acel strop de credinta lipseste.

Ne raportam la oameni, la tot ceea ce spun ei, la parerile lor despre noi, la viitorul nostru vazut prin ochili lor si uitam sa traim asa cum ne dorim, cum visam, sa iubim pe cine iubim si sa fim cine suntem chemati sa fim.

Indiferent daca esti printre cei care dau sfaturi unui om sau esti printre cei care le primesc nu uita ca avem meniri diferite. Dumnezeu ne-a dat fiecaruia un drum, oameni, situatii, momente, trairi pe care trebuie sa le ducem increzatori.

Poate uneori cu zambetul pe buze e prea mult, dar se poate cu credinta ca totul va fi bine, in suflet!

Oamenii nu sunt rai, sunt doar plini de rani

Oamenii nu sunt rai, sunt doar plini de rani

Ati vazut vreodata un om care tipa, care ii umileste pe ceilalti, care scrasnesc din dinti doar pentru a-i face pe cei din jur sa tremure inaintea lor si sa faca ce vor ei?

Probabil acest om a creat in sufletul vostru dispret si ati ales sa stati cat mai departe de tot ceea ce inseamna el.

Intr-o zi, intr-un moment in care eram foarte suparata, am mers la farmacie si m-am trezit, eu care aleg sa fiu foarte calma si senina mereu, rastindu-ma la omul care ma servea. Mi-am dat seama destul de repede ca ceea ce am facut nu a fost foarte placut sau corect asa ca am plecat rusinata de acolo.

M-am intrebat atunci: De ce am facut asta?

Am facut-o pentru ca alti oameni si alte motive m-au suparat. Mi-au creat niste frustrari care s-au acumulat. Din pacate farmacistul a fost cel care mi-a suportat toanele desi nu merita sub nicio forma acest lucru.

Din ,,banalele” experiente de acest gen in care am ales sa privesc intai spre mine am invatat sa-i tolerez mai mult pe ceilalti atunci cand au o dispozitie proasta.

Daca o situatie de acest gen persista, inseamna ca ranile din viata acelui om sunt mult mai adanci si mai mari. Din acest motiv ei au nevoie de un milion de ori mai multa rabdare.

Nu cautati sa-i intelegeti pentru ca va veti impovara sufletul si psihicul, insa vorbiti-le cu calm si aratati-le ca ii pretuiti au mare nevoie de asta.

Stiti prea bine ca traim intr-o lume in care singuratatea predomina. Atunci cand nu ai cu cine sa vorbesti si pe umarul cui sa plangi cred ca este cel mai dureros si frustrant lucru.

Sa ne ajute Dumnezeu sa fim oameni pentru oameni si lumina in intuneric!

Oare nu este vina mea?

Oare nu este vina mea?

Unii oameni agreeaza numai ce spun si ce fac doar cei care ii apreciaza sau ii suporta pe ei. Daca unul dintre cei care fac asta, nu le va mai da atentie, il vor lovi.

Daca esti printre ei, priveste-te in oglinda, priveste-ti faptele si vei intelege ipoteza actiunilor oamenilor care pleaca din lumea ta.

Pe mine viata m-a invatat, desi nu este foarte lunga, sa ma iau la rost intai pe mine, sa caut sa vad unde am gresit, sa incerc sa invat, sa inteleg si apoi sa iau atitudine, sa repar.

Obisnuiam sa invinovatesc pe oricine pentru situatiile nefavorabile mie, mai putin pe mine.

Credeam mereu ca nimeresc intr-un context prost sau ca ceilalti oameni au o problema, nicidecum eu.

Chiar si in momentul de fata cred ca cel mai greu lucru pentru mine este sa constat ca am gresit sau ca gresesc, dar sunt foarte determinata sa fac asta. Sunt atat de suparata pe mine cum nu cred ca ar putea fi cineva vreodata si pana nu elucidez misterul greselilor mele nu pot sa inchid un ochi.

Cel care imi este aliat in tot acest proces este Dumnezeu si Il rog de fiecare data sa ma ajute sa inteleg unde gresesc sau unde am gresit pentru ca de cele mai multe ori mintea este suficient de bulversata, in aceste situatii, incat sa omita cu usurinta detalii importante.

Nu stiu daca este o calitate sau nu, ramane de vazut. Cert este ca acum sunt la acest nivel, constienta fiind ca mai am foarte multe de invatat.

Femeia…

Femeia…

O femeie indiferent de formele ei, inaltime sau de culoare, nu trebuie sa uite sa fie feminina.

Sa poarte cu drag pantofii cu toc preferati, sa-si ingrijeasca tenul, parul, sa se machieze discret inainte sa iasa pe usa si sa-si puna increderea si credinta in suflet.

Sa iubeasca cu grija oamenii, din tot sufletul copiii, florile, animalele si tot ceea ce o inconjoara.

Sa evite certurile si discutiile inutile, tot ceea o intristeaza pentru ca ea este cea care trebuie mereu sa aduca pace si echilibru oriunde se afla, iar acest lucru nu ar fi posibil daca ea nu ar fi in armonie cu propria-i persoana.

Sa fie frumoasa, frumoasa cu toata fiinta ei si sa nu-i permita nimanui sa o schimbe sau sa ii spuna altceva despre ea.

Sa nu oboseasca incercand sa fie asa cum isi doresc cei din jur, insa mereu sa se asigure ca este ea, autentica.

Sa-si permita sa plece de acolo de unde nu este iubita, apreciata, pretuita si respectata.

Sa-si dea voie sa taca si sa nu dea explicatii atunci cand isi urmeaza inima.

Sa se tina de mana doar cu barbatul pe care il admira, il venereaza si simte ca ar putea face orice pentru el, deoarece el este si stie sa fie totul pentru ea.

Sa-si dea voie sa rada din tot sufletul ei atunci cand are motive sa o faca si sa planga ori de cate ori isi simte sufletul incarcat.

Sa atinga inimi, sa vindece rani, sa hraneasca trupul si spiritul celor dragi insa niciodata sa nu uite de ea, chiar cu riscul de a fi numita egoista.