Denisa Dumitras

Implanturile dentare, scumpe sau nu?

Implanturile dentare, scumpe sau nu?

Dr. Ciltea Ruxandra


Medic Dentist – Dipa Dent

Deși extrem de ocupată cu pacienți, printre programări și urgențe dentare, dna. Doctor Ruxandra Cilțea, Medic Dentist la Clinica Dipa Dent, și-a făcut timp pentru a-mi răspunde la câteva întrebări de specialitate, la care doar un medic dentist poate expune o părere pertinentă. Mi-am dorit mult să discutăm despre implanturile dentare, un subiect care ne interesează pe toți și despre care au tot fost generate discuții.

Implanturile dentare sunt de mulți ani o opțiune pentru a înlocui dinții lipsă. De când au apărut și până acum, nu doar că s-au diversificat dar au și evoluat. Care sunt cele mai importante modificări ale implanturilor de astăzi față de cele inițiale, disponibile în trecut?

Când este implantul un tratament indicat și când este mai bine de evitat?

            Implantul dentar este o metoda de inlocuire a unui dinte lipsa. Este indicat in aproape orice situatie in care lipsesc Dinti de pe arcada. Situatiile in care implantul dentar este de evitat vizeaza starea de santate generala a pacientului. Se contraindica in cazurile cu probleme cardiace severe, in tratamantele oncologice cu chimioterapie, in diabetul sever necontrolat. În rest, este cea mai bună și simplă cale de a reface integritatea arcadei dentare.

Care este cea mai mare problemă pe care implanturile o rezolvă? Sunt mai degrabă indicate pentru a rezolva probleme legate de estetică sau medicale?

            Implanturile sunt mai degrabă indicate în a rezolva probleme medicale, adică strict acolo unde lipsesc dinți si oferta osoasă ne permite inserarea lor. Cand vine vorba de estetica, si aici ne referim la zona frontala, trebuie evaluat foarte atent daca optiunea cea mai buna este implantul sau puntea dentara. Trebuie analizata inaltimea osului, pentru a putea estima unde va fi limita cu gingia a viitorului dinte, si posibilitatea de gestionare a tesutului moale, adica cum va arata gingia post-chirugical. Abia dupa o analiza atenta, pute lua decizia cea mai buna in ceea ce priveste inserarea implanturilor pe zona estetica. Desi exista optiuni de a mima gingia si protetic, adica adaungand ceramica roz la baza viitorului dinte, personal prefer sa evit aceasta varianta, pentru ca rezultatul nu este niciodata unul foate apropiat de natural.

Care sunt pașii și cât durează tratamentul, de la intervenția chirurgicală până la momentul în care dintele poate fi folosit?

            Interventia in sine de inserare a unui implant dentar dureaza aprox 20 min, pana la aproximativ o ora si jumatate – doua, cand vorbim de mai multe implanturi sau cand este necesara si aditia osoasa, mai ales atunci cand facem sinus lift. Ulterior, Implanturile trebuie lasate intre 3 si 9 luni sa se vindece. Aceasta perioada este stabilita exact in functie de amplitudinea interventiei. 3 luni, la un implant simplu, ajungand la 9 luni in cazul in care se face sinus lift si aditia de os este insemnata. Dupa acest interval, pacientul revine in cabinet pentru amprenta necesara realizarii coroanei dentare. Dupa amprenta, dureaza aproximativ o saptamana pana cand dintele este montat in implant. Din acest moment, dintele este gata de a fi folosit in parametri absolut normali, ca un dinte natural.

Este un tratament la care românii apelează cu ușurință? Care sunt motivele pentru care sunt reticenți sau resping această opțiune?

            Da si nu, parerile in randul pacientilor sunt impartite. Circule tot felul de mituri legate de implantul dentar, pe care multi le cred, din pacate, iar unora le este pur si simplu extrem de frica de interventia chirugicala. Atunci prefera sa sacrifice dintii vecini spatiului existent si sa apeleze la puntea dentara. Eu insa, petrec foarte mult timp explicandu-le pacientilor avantajele si dezavantajele, demontez mituri prin explicatii logice si de ele mai multe ori reusesc sa consiliez pacientul si sa l indrum in directia corecta. Desigur, aceasta directie nu este universal valabila si intai stabilesc eu ce i se potriveste pacientului din fata mea ai abia apoi ii prezint optiunile.

Există posibilitatea ca tratamentul să nu reușească? În ce condiții și ce se întâmplă în acest caz?

            Da, intotdeauna si la orice manopera exista sansa de esec.  Dar important este care sunt riscurile in raport cu beneficiile, ce se poate face in caz de esec si cum ecipa medicala isi pregateste terenul pentru a minimiza cat mai mult cu putinta sansele ca ceva sa mearga prost. Conditiile in care apare esecul sunt multiple, pot tine atat de medic cat si de pacient, pot surveni in cazul alegerii gresite a planului de tratament. Este foarte mult de discutat pe tema riscurilor. Cu toate acestea, implantul ramane o varianta sigura de tratament, este nevoie de multa neglijenta si dezinteres ca sa se ajunga la esec.

Care sunt costurile implanturilor? Își permit românii să apeleze la acest tratament?

            Costurile se discuta in cabinet, de la caz la caz. Sunt multe variabile. Brand-ul implantului, este sau nu nevoie de aditie de os, daca da – cat os, ce tratamente adiacente sunt necesare, samd. E greu de spus un cost care sa fie general valabil. In tot cazul, costul unui implant a devenit mult mai accesibil fata de acum 10 -15 ani, sa zicem, cand in Romania inca era considerat un tartament de lux, erau destul de recent intrat in sfera medicala de la noi si ca atare costurile erau pe masura. Cred ca romanii isi pot permite sa apeleze la aceasta optiune in masura in care este corect plasata pe lista prioritatilor.

La granita

La granita


-Gata, ne facem bagajele si plecam!

-Unde plecam? Ce ne punem in bagaje?

-Cele mai bine lucruri, tot ceea ce am agonisit si se poate lua, plecam! Plecam sa ne facem o alta viata, departe de moarte!

-Ce inseamna agonisit? 

-Adica tot ceea ce am strans noi pana acum, cele mai bune haine, bijuteriile, banii, ceasurile tot ceea ce avem noi mai de pret.

-Adica asta ne va tine departe de moarte? Ce inseamna ca plecam departe de moarte? 

-Da, iubitul mamei, ne va tine departe de moarte, daca e nevoie.

-Adica nu vom mai muri niciodata? 

-Ba da, vom muri la un moment dat, dar atunci cand va ingadui Dumnezeu. 

-Dar, mami, daca murim cand ingaduie Dumnezeu, cum ne salveaza bijuteriile?

-Dragul meu, bijuteriile sau banii le dam unor oameni, care ne vor lasa sa plecam sa ducem o viata mai buna. 

-Nu inteleg ce viata mai buna este aia, daca tot murim. Mami, dar daca oamenii aia ne pacalesc si vor doar sa ne ia ceasurile! Dar oamenii aia ce fac cu ele, ei nu mor? 

-Ba da, si ei vor muri atunci cand le va fi dat. 

-Da, dar ei vor muri cu ceasurile noastre si noi fara! 

-Da, iubitul mamei…

-Dar, mai conteaza atunci cine are si cine nu are ceas? 

-Nu mai conteaza mami, absolut nimic din ce avem pe noi ci ce este in sufletul nostru. Daca sufletul nostru este curat si in mintea si in inimioara noastra e Dumnezeu este tot ceea ce conteaza atunci cand murim. Unii adorm cu un suras senin, altii inclestati din cauza propriului venin.

-Deci totusi conteaza ceva cand murim…

-Absolut! Este momentul de gratie! Unii promoveaza, altii nu? 

-Ce inseamna promoveaza? 

-Unii oameni abia asteapta sa-L vada pe Dumnezeu si sunt linistiti, in timp ce altii mai trag putin de timp si nu-si doresc asta niciodata! 

-Am inteles mami! Avem nevoie de ceasuri ca sa ii pacalim noi pe cei ce se cred nemuritori! Cate ceasuri mai avem?

Suntem in mainile Lui!

Suntem in mainile Lui!

Am intrat in casa furioasa, am aruncat zgomotos ghiozdanul in mijlocul bucatariei si in timp ce imi incalzeam mancarea am spus ,,Am sa ma razbun!”.
Tatal meu a lasat painea cu pateu de soia deoparte, a inghitit imbucatura asa cum a putut si m-a intrebat ingrijorat ce am patit, ce e cu noua mea atitudine.
Pe un ton raspicat i-am spus ca am fost suparata de colegi, iar acestia merita sa stie cu adevarat cine sunt eu.
Tatal meu, cu teologia la fara frecventa, dar totusi mai la zi decat majoritatea, m-a luat deoparte si m-a intrebat: Cine esti tu, Denisa? Esti copilul Lui Dumnezeu, nu?
Am incuviintat din cap.
-Vezi, asta trebuie sa vada ei in tine, sa inteleaga a cui esti tu. Iarta-i si cand te mai supara binecuvanteaza-i, ca nu stiu ce fac.
De atunci orice gluma nesarata de-a colegilor primea un raspuns ,,ciudat”: Domnul sa te binecuvanteze! Dupa vreo doua astfel de reactii neinteresante, am fost lasata in pace.
De multe ori ne simtim atat de mici si de neinsemnati, lipsiti de putere, poate chiar umiliti sau fara o perspectiva. Daca am fi copiii unui om influent toata lumea ne-ar respecta si daca s-ar intampla ceva am spune amenintator: Tu stii a cui sunt eu?
Nu-i asa?

Suntem cu totii copiii Lui Dumnezeu! Asa sa ne privim, sa ne respectam sa ne protejam si sa ne iubim! Cine este mai presus de El? Nimeni!
Cine alege sa fie altfel, este impotriva Lui, nu impotriva mea.
www.denisadumitras.com

Ceea ce nu e totul, e nimic

Ceea ce nu e totul, e nimic

Atatea drumuri batute 
Atat de multi oameni invrajbiti 
Atat de multe usi inchise
Si-atata dor m-au obosit. 

De la o vreme privesc in jur 
Si ma intreb de cine trebuie sa ma feresc?
Am spus bine? Ce-am facut?
Dar nu ma mai ostenesc.

Tot ceea ce vine 
Sa fie bun primit.
Cu Dumnezeu ‘nainte
Voi fi de neclintit!

Sa cresc prin munca, 
Sa strang in brate doar omul iubit 
Fac din mine o ,,bestie”
Cum rar ai intalnit…

Fericirea o stiu bine,
Viata m-a invatat de om mic
Ca ceea ce nu e totul,

E nimic! 

Importanta mediului de munca in dezvoltarea profesionala, dar si personala

Importanta mediului de munca in dezvoltarea profesionala, dar si personala

In general, inca de cand suntem mici, parintii incearca sa ne invete importanta regulilor si a supunerii. De exemplu atunci cand am mers la scoala parintii ne-au spus cat de important este programul, cat de importanti sunt profesorii, ca trebuie respectati si nu doar pentru ca trebuie ci ca aceasta este calea spre a deveni mai buni si a fi stapani pe diferite situatii din viata mea.

De mici constientizam ca asa este corect fata de noi. Cu toate acestea mai tarziu ajungem intr-un colectiv si realizam ca nu toata lumea gandeste la fel. Majoritatea decide, iar tu trebuie sa decizi in dreptul tau daca faci parte din majoritate sau nu.
Inca de cand toti copiii vor sa chiuleasca de la ore, iar tu stii ca este corect sa ramai si sa inveti.

Intotdeauna am chiulit cand au chiulit toti, iar de la matematica chiuleam si singura, uneori stateam in baie. Mergeam de doua ori pe semestru la aceasta materie, atunci cand aveam teste, pentru ca profesoara sa aiba cu ce sa imi incheie media. Asadar eu pot fi pusa la exemplul ,,asa nu” prin prisma acestui lucru, dar imi aduc aminte ce se alegea de cel care era corect si fugea inapoi la ore atunci cand toti plecau. El era problema, era marginalizat, era minoritar.

Exact asta se intampla mai tarziu si la locul de munca. Cel care isi vede de treaba lui va fi problema. Cel care nu se adapteaza mediului, poate nociv, va fi inlaturat pentru ca nu este aderant al faptelor majoritatii, care pot fi foarte rele si cheltuitoare de resurse (energie, timp, implicit bani) de altfel (ex: barfa).

Acela e momentul in care managerul va merge si ii va spune celui ,,inculpat” de ceilalti: ,,Este posibil ca toti sa imi spuna toti acelasi lucru despre tine si ei sa minta, iar tu sa nu fii vinovat? Daca iti spune unul ca esti beat nu il crezi, daca iti spun doi, te mai gandesti, dar daca iti spun trei, te pui sa dormi.”

Raspunsul este: Da! Eu nici nu stiu ce inseamna sa fii beat, ei se pare ca stiu.

In concluzie, majoritatea decide, dar nu majoritatea este edificatoare pentru tine decat atunci cand ea va impartasi acelasi valori ca ale tale.

www.denisadumitras.com

Cel mai tare ma pot surprinde singura

Cel mai tare ma pot surprinde singura

Daca in urma cu doar cateva luni scriam despre televiziune ca este totul pentru mine, ca pana si omul langa care ar urma sa traiesc ar trebui sa fie ,,televiziune”, astazi de Ziua Libertatii Presei recunosc public ca nu ma mai vad potrivita deloc pentru acest domeniu.

Dupa aproape 10 ani de activitate (bine ca am inceput devreme) am tras linie. Am ramas cu amintiri frumoase si cu mine, omul de azi suma tuturor experientelor traite. Ma privesc si ma admir ca am reusit sa fiu sincera cu mine in cele din urma.

M-am schimbat in ultimii trei ani peste propriile-mi asteptari, de fapt nu m-am schimbat, ci doar am constientizat cine sunt si ce imi doresc sa fiu in continuare. Acum in relatia mea cu televiziunea nu exista acea ,,potrivire de caracter” si nu o spun cu regret ci mai degraba cu mandrie. Sunt o trufasa, stiu, mi s-a mai spus. Veti vedea cam cat in randurile urmatoare.

Mi-e foarte greu sa-mi deschid sufletul, o fac cu lacrimi in ochi. Nu am mai postat nimic de aproape o luna. Am stat departe de oameni, insa mult mai aproape de ei fizic. Am lucrat alaturi de o echipa minunata intr-un restaurant. Ei m-au facut sa-mi dau seama ca pot face orice, m-au incurajat, m-au apreciat, m-au admirat si m-au facut sa realizez cat de mult timp am pierdut colectand ura.

Asa mi-am dat seama ca nu mai eram de ceva vreme in locul potrivit, iar dorinta de schimbare a aparut instant. Eu nu cred ca un compromis iti da aripi, ci ti le leaga pentru totdeauna si te condamna la nefericire, chiar daca acel compromis poate are titlul de ,,vis”.
Asa ca urmeaza o alta mutare in viata mea. De data aceasta sper sa ne potrivim, sa fie durabila si mult mai practica si eficienta.

Sunt entuzismata si emotionata, ceea ce e de bine. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!

Multumesc tururor colegilor mei care mi-au fost alaturi, celor care m-au invatat, celor care m-au criticat, celor care m-au pretuit, celor care m-au dispretuit, dar si celor care mi-au spus de mult timp ca la un moment dat aceasta ruptura se va produce.

Unele lucruri trebuie sa se intample, nu-i asa? Totul depinde de directia in care alegem sa ne dezvoltam, apoi totul se triaza. Oameni, momente, fapte, stari…

Pentru toti cei care v-ati rugat pentru mine, probabil acesta este raspunsul. Va rog sa nu va mai rugati. 😂😂😂

Glumesc!

Dumnezeu sa va binecuvanteze! Stiu ca El e mare si ma iubeste ,,infiorator” de mult.❤️

www.denisadumitras.com

Daca esti nemultumit de oameni, e momentul sa fii fericit!

Daca esti nemultumit de oameni, e momentul sa fii fericit!

Astazi, de ziua internationala a fericirii, fii fericit!

Ma vei intreba: ,,Cum sa fiu fericit, cand in lume e cum e, cand guvernantii fac sau nu fac, cand traim intr-un mare haos fara sa avem certitudinea unei zile normale de maine, daramite a unui vis implinit?”.

Stiu de aceste framantari, le-am experimentat si eu, dar nu e despre ceilalti, ci despre alegerea personala.

Totul a inceput inainte de Pamant, atunci cand Lucifer, cel mai frumos si inalt in rang dintre ingeri a inceput sa se increada in puterea si celelalte calitati ale lui, dar a omis faptul ca toate acestea i-au fost oferite chiar de Cel impotriva caruia incepea sa se pozitioneze.

A mers printre ceilalti ingeri si L-a prezentat pe Dumnezeu ca fiind un tiran care ii priveaza de libertate. Ca ei pot lua singuri decizii, ca se pot increde in puterea lor si ca pot duce o viata mai buna fara Dumnezeu.

Unii ingeri au crezut in ceea ce le-a spus Lucifer si astfel L-au pozitionat pe el m-ai presus de Dumnezeu.

Cei care nu au crezut in nemarginita iubire a Lui Dumnezeu au fost aruncati pe Pamant si lucreaza si astazi printre noi. Vi se par cunoscute frazele in care Dumnezeu este denigrat, demodat, mai degraba un inamic al omului? Sau cuvintele care iti indica faptul ca banul este puterea, ca functiile si relatiile te vor ajuta in viata?

Toate acestea fac parte din lucrarea intunecata. Cum ar putea fi un om care azi este si maine nu este, azi are si maine n-are, azi e in putere, maine in suferinta sa fie mai presus de Dumnezeu? Este doar o amagire, o falsa corupere prin frica. Un indiciu important pe care trebuie sa il stiti pentru a putea distinge binele de rau este ca Dumnezeu nu va lucra niciodata cu frica, ci cu iubire.

Dincolo de milioanele de stiri legate de haos, dezastre, culori politice si strategii este o lupta mult mai clara si mai simpla intre bine si rau. Intre cine alegem fiecare dintre noi sa fim, un om care crede in Dumnezeu sau un om care crede in oameni.

Astazi, de ziua internationala a fericirii, cei care cred in om sunt tristi, disperati, inversunati si sunt gata sa striveasca alti oameni prin ura, cand singurul care trebuie strivit este eul pentru ca toata viata lor sa poata fi condusa de unul singur, de Dumnezeu, nu de ei insisi sau de altii ca ei.

Va aduc aminte de una dintre intamplarile din Biblie care mi-au placut foarte mult atunci cand am fost copil.
Sadrac, Mesac si Abed-Nego au fost trei oameni care au refuzat sa se inchine unui chip cioplit pentru ca singurul caruia ei se inchinau era Dumnezeu. Au fost aruncati in foc pentru asta, insa nimic nu i-a atins. (Daniel 2, 3)

In zilele noastre poate nu avem chipuri cioplite imense si nu suntem fortati sa ne inchinam lor, dar credem cu tarie ca lucuri, oameni sau niste culori ne vor schimba viata in bine. Astazi nimeni nu forteaza, pentru ca alegem singuri sa ne condamnam la nefericire.

Sadrac, Mesac si Abed-Nego au fost aruncati in foc si au fost nevatamati? De ce? Pentru ca au distins clar diferenta dintre bine si rau, ceea ce in zilele noastre este foarte dificil din cauza nebuloasei create, care continua sa se-nteteasca.

Asta face o credinta autentica, nimic din ceea ce este rau nu atinge omul a carui singura lui frica este cea de Dumnezeu.
Credinta autentica va aduce claritate in decizii, fericire si siguranta in cele mai sumbre imprejurari omenesti, chiar si in cuptorul cu foc.

Daca esti nemultumit de oameni, e momentul sa fii fericit!
Crede in Dumnezeu, atat!

www.denisadumitras.com

Atunci cand Dumnezeu iti spune clar ca te iubeste

Atunci cand Dumnezeu iti spune clar ca te iubeste

De cand eram copil am avut experiente frumoase cu Dumnezeu. Ce inseamna asta? Ca ma rugam si imediat primeam raspunsul la rugaciune.

Ei bine, acum avand mai multe preocupari si framantari, ceea ce inseamna ca acea credinta deplina nu mai este credinta uneori, parca n-am mai vazut nici raspunsuri atat de spontane. Simt ca dureaza totul foarte mult, iar eu sunt atat de nerabdatoare si la un moment dat am ajuns chiar sa fiu descurajata din orice nimic.

Intr-una din serile trecute l-am rugat pe Dumnezeu sa-mi spuna clar ca ma iubeste, nu ca nu as sti, dar imi doream o certitudine a faptului ca toate lucrurile sunt sub controlul Lui. Am spus aceasta rugaciune inainte sa dorm si am si uitat-o.

Ieri, o persoana minunata, care ma cunoaste, dar nu cred ca am schimbat trei propozitii de cand ne stim, mi-a scris pe messenger asa:

,,Ce faci? Eu niciodata nu te-am intrebat ce faci, dar asa am simtit, un indemn. Domnul te iubeste, Denisa! Nu este din partea mea, ci din partea Lui Dumnezeu. Acesta este raspunsul pe care ti l-a trimis.”

Am fost surprinsa pret de cateva ore, apoi mi-am adus aminte de rugaciunea mea.

V-as dori si voua sa simtiti tot ceea ce simt eu din acel moment…

www.denisadumitras.com

Ganduri din backstage

Ganduri din backstage

Imi place in fata camerelor de filmat! Imi place sa stau de vorba cu oamenii dupa ce butonul ,,REC” este apasat. In sfarsit respir normal dupa zbuciumul din spatele camerelor, sunt linistita, sunt fericita, sunt senina, sunt oarecum in siguranta.

Acolo in fata camerelor toti vor sa dea ce este mai bun din ei, sunt mai altruisti, mai sensibili, atenti, empatici, imbraca cele mai frumoase haine, si au cel mai adesea o conduita morala impecabila.

Dupa ce butonul ,,REC” este apasat sunt mai aproape de lumea ideala pe care cu totii ne-o dorim. O lume in care ne apreciem reciproc, ne iubim si ne respectam.

Adesea am fost intrebata atunci cand eram reporter: Denisa, ai emotii?

Intodeauna, dar foarte putine si constructive! Am mult mai mari si mai numeroase acolo in spate, atunci cand descurajarile sunt la ordinea secundelor, iar eu trebuie sa raman focusata la scopul meu si la puterea si darurile pe care Dumnezeu le-a asezat in mine, chiar daca poate deveni frustrant, daca nu le pot exercita.

Am avut emotii coplesitoare doar la primele mele reportaje. Simteam la vremea respectiva ca nu am aer si ca oamenii pe care ii am in fata mea, cel mai adesea vedete, sunt mult prea mari pentru mine.

Acum sunt doar doua lucruri pe care le detest in comportamentul oamenilor din fata camerelor.

Unul este ca din dorinta de a da bine in fata audientei aleg sa fie de partea nedreptatii. Asta ma aduce in rarele momente in care stiu ca nu mai sunt in siguranta, dar intotdeauna sunt constienta ca exista un public foarte perspicace, care intelege, uneori pe moment, alteori in timp si am invatat ca puterea este in mainile lor prin Providenta, desigur.

Cel de-al doilea este ca prea multi oameni isi doresc sa apara in fata camerei pentru a-si satisface ego-ul si prea putini pentru ca asta le este chemarea. Putini sunt cei care inteleg ca odata ce esti in fata camerei nu este vorba despre tine ci este vorba de milioane de oameni care vor sa se regaseasca in informatiile pe care le transmiti si cat de utile sunt pentru ei. Nu este vorba de tine, este vorba despre ei, despre nevoile si dorintele lor!

www.denisadumitras.com

La multi ani, femei minunate!

La multi ani, femei minunate!

Femeia este INCEPUT! Nu degeaba ziua ei este odata cu venirea primaverii cand natura renaste.

Femeia este un izvor nesecat de noi inceputuri. Pe langa ca da nastere copiilor ea mereu stie sa puna punct si sa o ia de la capat, mai INFLORITOARE, mai FRUMOASA, mai INTELEAPTA si culmea parca tot atunci ii si apar noi perspective mult mai avantajoase din toate punctele de vedere.

Aceasta capacitate a femeii de a renaste mereu ca pasarea Phoenix o face sa fie INVINCIBILA si DELICATA in acelasi timp. Ea face toate acestea cu iubire, iubirea de sine in primul rand.

Femeia este tot. Este MOTORUL

VIETII, MOTIVATIA barbatilor, a copiilor si toata viata ei, propria-i motivatie.

Ea mereu spune ,,voi trece cumva si peste asta” si o face intr-un mod spectaculos, de fiecare data. Uneori poate dureaza mai mult timp, dar finalul e acelasi: SPECTACULOS.

Femeia esti tu, femeia sunt ei, femei suntem noi, iar noi suntem cele mai puternice IMPREUNA!

LA MULTI ANI!