Denisa Dumitras

Raspunsul la mesajele voastre

Raspunsul la mesajele voastre

Buna, tuturor!

Fac acest articol in urma mesajelor primite de la voi si a intrebarilor pe care mi le-ati pus in privat. Nu voi raspunde niciodata mesajelor private decat intr-un mod public sau voi raspunde comentariilor primite la postarile mele.

Va multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru prietenia voastra, sper ca tot ceea ce voi scrie va fi parte din voi si va veti regasi.

Va rog sa nu ma luati drept un model demn de urmat sau un etalon, nu acesta este scopul meu. Dumnezeu mi-a aratat pana acum ca singurul model pe care trebuie sa il urmez si sa il urmam este Isus. Stiu ca nu mi-a iesit de multe ori, stiu ca am gresit, insa dupa lungi framantari interioare, rugaciune si chiar suferinta sau umilinta am regasit calea pe care o pierdusem candva. Asa cum cred ca ni se intampla tuturor la un moment dat.

Aceasta experienta de regasire a fost cea mai frumoasa, si totodata foarte dureroasa. Asa s-a nascut si acest blog. Vreau sa va arat ceea ce am descoperit eu, calea, si sa va indrept atentia catre singurul care va poate schimba viata si va poate influenta in bine, Dumnezeu.

Sunt multi cei care au auzit de El, insa putini au reusit sa Il inteleaga sau sa Ii simta prezenta in viata lor. Prin acest blog vreau sa va arat ca a ajunge la El este simplu, dar a te rupe de trecut si de obiceiuri este cel mai dureros. Aceasta este partea grea in procesul de intelegere a Lui Dumnezeu.

Am fost intrebata din ce religie fac parte. Religia este irelevanta si asta pentru ca doresc sa va trimit spre Biblie si spre Dumnezeu, nu spre o religie anume.

De asemenea am fost intrebata ce anume ma inspira. Ma inspira experientele mele, intrebarile pe care personal mi le adresez, ma inspira povestile prietenilor, ma inspira durerea oamenilor, dar si bucuriile lor. Fiecare experienta imi pare o poveste care duce spre Dumenzeu sau spre binecuvantarile Lui, experiente prin care El doreste sa se faca inteles sau prezent in vietile noastre.

O alta perspectiva interesanta care mi s-a adus in vedere de catre unul dintre cititorii mei a fost ca vorbind despre Dumnezeu, de fapt, as ascunde o latura intunecata si ca as fi in esenta un om rau. Sunt intr-adevar doar un om ori de cate ori uit de Dumnezeu, de aceea v-am si mentionat mai sus sa nu ma luati drept un exemplu deoarece nu sunt cu nimic mai presus decat nimeni. Doar va prezint o alta perspectiva a lucrurilor care se intampla in viata mea, in vietile noastre, si va indrum spre Cel care va poate ridica, va poate reda speranta, va poate aduce linistea si va poate fi SIGURANTA.

Trebuie tinut Sabatul sau nu? Ce legatura este intre ziua de Sabat si rastignirea Lui Isus?

Trebuie tinut Sabatul sau nu? Ce legatura este intre ziua de Sabat si rastignirea Lui Isus?

A venit astazi un comentariu pe noua mea pagina de Facebook la o postare legata de ziua de Sabat, la care eu am dat de inteles ca doresc sa il respect.

Ideea comentariului era aceasta:

,,Cei care l-au rastignit pe Isus au fost cei care au tinut Sabatul.” 

Mi-am dat seama ca acesta este un subiect care ar interesa foarte multe persoane.

Dumnezeu, Tatal, a ingaduit Satanei sa indemne poporul evreu sa hotarasca moartea Fiului, Isus, pentru a-Si duce planul de salvare a tuturor copiilor Lui la bun sfarsit. Asa au ajuns evreii sa-L rastigneasca pe Isus, dar romanii au fost cei care L-au rastignit, sustinuti de vocile fariseilor cand au ales eliberarea lui Baraba. A fost o colaborare biserica-stat. Evreii erau biserica, iar Roma era statul.

Evreii nu au sfintit Sabatul cu adevarat si chiar din aceasta cauza au si fost dusi in captivitate, in Babilon. Ei nu au inteles spiritul Sabatului, au tinut doar forma lui.

Isus a venit insa si a dat sens Sabatului, in forma spirituala, asa cum trebuia. A murit vineri, in Ziua de pregatire, dupa Lege. In Sabat, sambata, S-a odihnit in mormant si a inviat duminica.

Ca dovada, Sabatul trebuie sa fie tinut si dupa moartea Domnului Hristos si invierea Sa.

Daca evreii, cu toate ca au tinut Sabatul, L-au rastignit, asta nu inseamna ca noi nu trebuie sa tinem Sabatul. El trebuie tinut si dupa moartea Domnului Hristos si invierea Sa.

Sabatul a fost dat lui Adam de la inceput si ramane pentru vesnicie deoarece este de la Creator, Dumnezeu ramane vesnic, nu Se schimba!

Adevarata sfintire a Sabatului te inalta si te inobileaza, caci Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o. Ce binecuvanteaza Dumnezeu ramane binecuvantat pe veci!

Dumnezeu ofera fiecaruia posibilitatea de alege sa pastreze sau nu ceea ce El lasat pentru totdeauna, insa fara a lasa loc pentru negociere.

Ce lider s-ar preda?

Ce lider s-ar preda?

Una dintre cele mai grele lupte in relatia cu Dumnezeu este renuntarea la propriul eu, iar cei care duc cel mai crancen razboi sunt cei care s-au nascut pentru a fi lideri.

De ce? Pentru a-L putea primi pe Dumnezeu in inima lor sunt nevoiti sa renunte la toate planurile si instinctele lor uzuale de a se indreptatii, de razbunare sau coordonare.

Ca paranteza, stiu ca cei care sunt barbati alfa sau femei alfa vor asimila greu acest articol, insa va fi primit. Cu toate acestea niciunul nu-mi va vorbi despre el, stiu. Ramane un secret intre noi, unul frumos, sper. 

Sa revenim. Cu toate acestea dreptatea, razbunarea si indrumarea nu sunt eliminate definitiv odata cu renuntarea la eu si predarea sinelui in mainile Lui Dumnezeu, insa se intampla altceva.

Odata ce inveti sa-ti predai munca, planurile, viata in mainile Lui Dumnezeu si ceri indrumarea, de exemplu, spre a fi un bun lider si a coordona o echipa de oameni, Dumnezeu iti poate da intelepciunea necesara pentru a o putea face intr-un mod exemplar, benefic, armonios si eficient.

De asemenea dreptatea si razbunarea sunt in mainile Lui Dumnezeu. Asta inseamna, ca tu, liderul, care ai nevoie de dreptate sau simti nevoia de a te razbuna, in momentul in care predai aceste situatii in mainile Lui Dumnezeu, te eliberezi de o povara extrem de grea. In timp Dumnezeu face dreptate si rasplateste fiecaruia dupa faptele Lui.

Nu cred ca poate fi ceva mai dureros pentru dusmanul tau decat sa-i doresti binele, sa-i dai de mancare sau sa taci si sa-L lasi pe Dumnezeu sa intervina. Acel Dumnezeu care stie exact cand este momentul potrivit ca un rau sa fie ingaduit in viata lui, atentie, spre schimbarea lui in bine.

Nu vorbesc despre situatii care trebuie reglementate sau stabilite pe cale legala, deoarece intotdeauna trebuie sa fim intelepti si sa facem ceea ce tine de noi. Sa dam Cezarului ce este al Cezarului si Lui Dumnezeu ceea ce este al Lui Dumnezeu.

A te supune Lui Dumnezeu nu este si nu va fi niciodata o pierdere, o slabiciune sau o vulnerabilitate. Nu uitati ca Dumnezeu a lasat scris in Biblie asa:

,,Domnul te va face cap, nu coada; intotdeauna vei fi in frunte si niciodata nu vei fi ultimul, daca vei asculta de toate poruncile Domnului, Dumnezeul tau, pe care eu ti le dau astazi ca sa le pazesti si sa le implinesti si daca nu te vei abate de la nici o porunca pe care ti-o dau astazi, nici la dreapta si nici la stanga, pazindu-te ca nu cumva sa te duci dupa alti dumnezei si sa le slujesti.” Deuteronom 28:13-14

Ce alegi intre iubire si Dumnezeu?

Ce alegi intre iubire si Dumnezeu?

Ca tot vorbeam despre dependenta de oameni, pana unde poate duce si cat poate fi de inselatoare si nociva.

Avem un exemplu exceptional in Biblie de la caderea in pacat a Evei. Dupa ce Eva a muscat din fructul oprit,  i l-a intins si lui Adam.

Nu vreau sa ma gandesc ce disputa sufleteasca era in sinea lui Adam. Pe cine sa aleaga acum intre Dumnezeu si Eva?

Probabil Adam s-a gandit ca daca Il va alege pe Dumnezeu, va fi despartit de Eva si atunci a decis sa muste si el din fructul oprit. Ceea ce cred ca trebuia sa faca Adam pentru a fi intr-o relatie buna cu Eva era sa Il aleaga Dumnezeu. Pentru ca ei oricum erau construiti unul pentru celalalt.

Recunosc, ma cutremura putin aceasta poveste. Stiu ca de foarte multe ori alegem sa fim mult aproape de oameni fara sa tinem cont o secunda ca ne indepartam de Dumnezeu sau chiar ca ne-ar costa mantuirea.

Orice drum spre Dumnezeu conditionat in sinea noastra de un alt om in afara de Isus este din start o nenorocire, o pierdere.

,,Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine. Daca M-ati cunoscut pe Mine, Il veti cunoaste si pe Tatal Meu. Si de acum Il cunoasteti si L-ati vazut.” Ioan 14:6-7

Oricat de multe sentimente am avea pentru un om, poate ne este mama, poate tata, copilul, frate, sora, iubit, iubita, sot, sotie este foarte important sa nu le punem mai presus de Dumnezeu. A-l pozitiona pe Dumnezeu pe trepte inferiore este cea mai mare greseala, iar cei dragi pot deveni chiar incercarile noastre sau testul de autenticitate al credintei sau al cautarii noastre.

Cat despre ce alegi intre iubire si Dumnezeu, alege-L pe Dumnezeu. El este iubire si nu-ti va priva sufletul si viata de nimic din ceea ce este bun pentru tine.

Ce faci cand n-ai ce face?

Ce faci cand n-ai ce face?

Tot aceste vremuri de izolare ma indeamna sa scriu si azi, insa de data aceasta despre lipsa de preocupatie sau de momentele in care nu mai avem solutii.

Acum suntem toti in izolare, fiecare in casa lui si in proportie de 80% suntem privati de a merge la munca, insa situatiile in care suntem lipsiti de solutii active sunt numeroase. Fie atunci cand ne reorientam profesional, fie intr-o casatorie, fie intr-o relatie, fie in momentul in care pierdem o suma mare de bani, etc.

Nu s-a intamplat niciodata sa fim toti deodata lipsiti de solutii, panicati sau plictisiti. Asta poate fi devastator pentru cei care au placerea de a cauta sfatul sau ajutorul aproapelui si asta pentru ca va puteti trezi plangand amandoi. Pentru mine e destul de evident faptul ca Dumnezeu vrea acum sa ne invete dependenta de El.

Ce te faci insa cand, de exemplu, la locul de munca sau in relatia cu sotul sau sotia, iubitul sau iubita ajungi sa nu mai ai ce face. Ai facut tot posibilul, ai oferit tot ceea ce ai avut de oferit, insa ceea ce auzi cel mai des in schimb sunt doar reprosuri.

Oare ce ar vrea sa insemne asta? Credeti ca este vreo legatura cu ceea ce se intampla acum in masa? Ei bine da! Insa lupta este personala si mult mai grea, dar tot despre control este vorba.

In lume ceea ce se intampla acum creaza o panica psihologica, dar in lupta personala vorbim deja despre o panica sufleteasca. Frica de a nu fi apreciati la adevarata valoare la locul de munca sau frica de a nu fi parasit de omul iubit. Niciuna dintre ele nu este benefica si fiecare ne indreapta spre a invata cea mai frumoasa lectie a credintei: DEPENDENTA DE DUMNEZEU.

,,Cautati intai imparatia Lui Dumnezeu si neprihanirea Lui si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” 6:33

Atunci cand te lasi condus de Dumnezeu orice ar veni asupra nu te va putea infrica, pentru ca tot ceea ce alege Dumnezeu pentru tine este bun, chiar daca doare sau pare distructiv in prima faza.

Pace in mijlocul furtunii

Pace in mijlocul furtunii

E greu sa pornesti de la zero cand tot ceea ce ai este credinta fara nicio oportunitate. Foarte greu, insa uneori aceasta este singura optiune care ne mai ramane. Din acest motiv suntem multi cei care ne aducem aminte de Dumnezeu doar cand ne este rau.

Totodata cred ca din acest motiv si ajungem sa o ducem rau: pentru a ne aduce aminte de existenta unui Dumnezeu puternic, intelept si capabil in vietile noastre.

Daca tot ne aducem aminte ar fi bine sa nu-L mai lasam sa plece si sa ne construim o viata in care sa fie El Domn. Sa-I cerem mereu sfatul, sa-L implicam in planurile noastre, in proiectele noastre, in sanatatea noastra, in viata noastra, luna noastra, saptamana noastra sau ziua noastra.

Va spun acum o experienta personala de pe vremea in care credinta nu mi se deteriorase.

Intr-o zi am fost anuntata brusc ca trebuie sa ma mut in doua saptamani din locul in care stateam in Bucuresti. Eram destul de noua in oras si nu prea cunosteam pe nimeni, doar pe fratele meu care era prins cu proiecte si nu avea cum sa ma ajute.

La munca am povestit colegelor situatia mea si erau foarte ingrijorate. Ba chiar s-au pus sa-mi caute si ele un loc in care sa ma mut.

A trecut o saptamana si cateva zile, era deja mercuri cand o colega m-a intrebat ingrijorata daca am gasit unde sa ma mut. I-am zis: Nu inca, dar Dumnezeu imi va purta de grija.

Imi aduc aminte ca mi-a raspuns ca nu intelege cum pot fi atat de calma intr-o situatie ca aceasta.

Joi si vineri imi luasem liber si plina de pace am cautat singura chirie si am gasit. A fost printre primele anunturi pe care le-am citit si m-am mutat in acea seara. Va spun sincer ca gasisem un loc mai central decat cel in care sta Iohannis si in bugetul meu.

Recunosc ca Dumnezeu mi-a trimis in cale si cativa oameni care m-au ajutat cu tot ceea ce tine de transport si chiar de cautari, insa locul in care m-am mutat a fost gasit de mine in urma rugaciunilor mele.

Nu garanteaza nimeni, nici chiar Dumnezeu, ca daca este acceptat in traiul de zi cu zi suntem lipsiti de momente grele sau de incercari, insa un lucru este garantat.

Daca Dumnezeu este la carma vietii noastre, vom avea pace in mijlocul furtunii!

Despre mine…

Despre mine…

In echipa sau pe cont propriu, in lumina reflectoarelor sau in spatele lor, in cuvintele scrise din articolele mele de pe acest blog sunt mereu un om. Ma fascineaza si imi plac oamenii din jurul meu, povestile lor de viata, experientele prin care urca sau coboara, dar mai ales cele care Ii apropie de Dumnezeu.

Cred in puterea si in sarmul omului simplu, dedicat, pasionat si credincios. Acesta poate trece de orice bariera.

Asta sunt eu, un om fascinat de tot ceea ce fascineaza, dar la modul profund.

Cred in puterea prieteniei si a muncii in echipa, dar mai presus de toate in Dumnezeu, care stie mereu cum sa aranjeze totul in calea mea si a celor din jurul meu, de cele mai multe ori fara sa cer sau sa ma astept.

Viata m-a purtat asa incat astazi detin o mica firma prin care facilitez colaborarea jurnalistica cu diferite televiziuni si emisiuni TV, dar si scriu cu drag pentru acest blog. Aici sau oriunde voi fi prin prisma contractelor sper sa ne cunoastem si chiar sa lucram impreuna, de ce nu?

Tu faci parte din poporul Lui Dumnezeu? Iata care este semnul edificator.

Tu faci parte din poporul Lui Dumnezeu? Iata care este semnul edificator.

E liniste asa cum ar fi fost minunat sa fie in fiecare Sabat. Astazi ne-a ramas doar o liniste apasatoare, o liniste plina de griji, o liniste care provoaca neliniste, insa stiu ca in casa multor copii ai Lui Dumnezeu astazi este o zi plina de pace, o zi in care isi lasa toate problemele si gandurile deoparte, iar in centrul atentiei lor este Creatorul.

Pentru ei a fost, este si va fi mereu cea mai asteptata zi, este ziua in care se reseteaza fizic, mental si spiritual si devin pregatiti pentru o noua saptamana plina de provocari.

Acest semn numit Sabat al legaturii dintre noi si Dumnezeu a fost lasat pentru a fi pazit, respectat si pentru a aduce binecuvantari in vietile noastre. Chiar in porunca a patra ni se cere ferm acest lucru.

„Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti.
Sa lucrezi sase zile, si sa-ti faci lucrul tau.
Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumnezeului tau: sa nu faci nici o lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta.
Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea, si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o
.” Exod 20:8-11

Nu prea pare a exista loc de negociere nici in ceea ce priveste ziua, nici in ceea ce priveste recomandarile. Dumnezeu este ferm si cel mai important: neschimbator. Daca asta a spus in Vechiul Testament fara doar si poate este valabil si in zilele noastre. Voi vi-l imaginati pe Dumnezeu ca fiind un om care se razgandeste? Eu nu pot. Daca si el este indecis atunci ce asteptari sa avem de la oameni?

Care este totusi cea de-a saptea zi a saptamanii? Avem un raspuns tot in Biblie si pare contrar traditiei si obicieiurilor lumii acesteia. Oare de ce?

,,Iar in ziua intaia a saptamanii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormant dis-de-dimineata, fiind inca intuneric, si a vazut piatra ridicata de pe mormant.” Ioan 20:1 (Biblia Ortodoxa)

Acest Sabat a fost lasat ca singurul semn edificator al poporului Lui Dumnezeu.

,,Tineti sabatul, caci el va este sfant; oricine il pangareste sa fie negresit dat la moarte, pentru ca oricine face vreo lucrare in el, acel suflet sa fie starpit din poporul sau.  Sase zile sa se faca munca; dar in a saptea este sabatul odihnei, sfant pentru DOMNUL; oricine face vreo munca in ziua de sabat, negresit sa fie dat la moarte.  De aceea copiii lui Israel sa tina sabatul, ca sa tina sabatul prin generatiile lor, ca legamant continuu.  Acesta este un semn intre mine si copiii lui Israel pentru totdeauna, pentru ca in sase zile DOMNUL a facut cerul si pamantul si in a saptea zi s-a odihnit si a fost inviorat.” Exodul 31:14‭-‬17 BTF2015

In rest, tot in cele zece porunci ni se spune la fel de ferm sa renuntam la toate celelalte.

,,Sa nu-ti faci chip cioplit si nici un fel de asemanare a niciunui lucru din cate sunt in cer, sus, si din cate sunt pe pamant, jos, si din cate sunt in apele de sub pamant! Sa nu te inchini lor, nici sa le slujesti, ca Eu, Domnul Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc pe copii pentru vina parintilor ce Ma urasc pe Mine, pana la al treilea si al patrulea neam, si Ma milostivesc pana la al miilea neam catre cei ce Ma iubesc si pazesc poruncile Mele.” Exod 20 (Biblia Ortodoxa)

Stiu, imi veti raspunde ca sunt atatatea semne miraculoase si minuni cate vin din chipurile cioplite sau asemanarile lucrurilor care sunt sus in cer si jos pe pamant, incat este greu de crezut ca nu ar fi Dumnezeu in ele. Va voi lasa inca doua citate din Biblie drept raspuns, care pe mine m-au pus pe ganduri si cu acestea voi si incheia.

,,Fiindca acestia sunt falsi apostoli, lucratori inselatori, prefacandu-se in apostoli ai lui Cristos.  Si nu este de mirare, fiindca insusi Satan se preface intr-un inger al luminii.  De aceea nu este mare lucru daca si servitorii lui se prefac a fi servitori ai dreptatii, al caror sfarsit va fi conform cu faptele lor.” 2 Corinteni 11:13‭-‬15 BTF2015

,,Caci se vor ridica hristosi mincinosi si prooroci mincinosi si vor da semne mari si chiar minuni, ca sa amageasca, de va fi cu putinta, si pe cei alesi.” Matei 24:24 (Biblia Ortodoxa)

Tradarea si procesul de vindecare

Tradarea si procesul de vindecare

Aseara am citit din Biblie, din Matei, capitolele in care sunt descrise moartea si invierea Lui Isus. A fost un moment de constientizare pentru mine, de fapt ca ceea ce am ajuns sa inteleg pe propria-mi piele a trait si a simtit si Isus.

Pe drumul spre cruce Isus a fost vandut si parasit de toti, chiar de catre cei care I-au stat alaturi la masa, pe care i-a invatat si indrumat. El, un om fara nicio vina, ajuns intr-un context nefavorabil, ca sa zic asa, a fost renegat de cei dragi. E o situatie terifianta. Imaginati-va sau poate nici nu trebuie pentru ca poate ati trecut la propriu prin asta, ca mama, tatal, fratele, sora, prietenii, rudele, iubitul, iubita, sotul, sotia, elevii, profesorii, depinde pe cine pretuiti cel mai mult, va intorc spatele exact atunci cand va este cel mai greu in viata si pleaca.

Va cuprinde furia, asa-i? Un sentiment de nedreptate, sentimentul de a fi vandut si ura va cuprinde corpul. Va doriti razbunare, dar va simtiti prea mici si neputinciosi. Agonizati in durere… sfasietoare durere. E liniste, nu se mai misca nimic si nu puteti face nimic. Auziti doar sufletul vostru care isi urla nedreptatea. Cum isi urla nedreptatea? Pe genunchi. O seara, doua, o saptamana, o luna, un an.

Dependenta totala de Dumnezeu este lectia pe care o avem de invatat cu totii.

,,Asa vorbeste Domnul: „Blestemat sa fie omul care se increde in om, care se sprijina pe un muritor si isi abate inima de la Domnul! Caci este ca un nenorocit în pustie și nu vede venind fericirea; locuieste in locurile arse ale pustiei, intr-un pamant sarat si fara locuitori. Binecuvantat sa fie omul care se increde in Domnul si a carui nadejde este Domnul!” Ieremia 17:5-7

Dupa constientizarea si asumarea acestei lectii urmeaza trei pasi spre vindecare care au o durata diferita de la caz la caz.

  1. Negarea propriei vini, sublinierea nedreptatii si asaltul psihologic al intrebarilor de tipul ,,De ce?”. : ,,De ce mi s-a intamplat mie?”, ,,De ce acum?”, ,,De ce asa?”, ,,De ce ea?”, ,,De ce el?”, ,,De ce ei?”. Etc.
  2. Constientizarea propriei vini si cautarea asumarii.
  3. Asumarea vinei si alegerea.

Dragii mei, eu cred ca alegerea este ceea ce va defineste, nu esecul prin care treceti sau ati trecut.

Dumnezeu sa ne dea intelepciune tururor sa facem cele mai bune alegeri.

Atotputernicia lui Dumnezeu dirijeaza puterea raului

Atotputernicia lui Dumnezeu dirijeaza puterea raului

Raul nu are putere decat atat cat Ii permite Dumnezeu. Va intrebati de ce permite Dumnezeu raul? Pentru a scoate la lumina tot ceea ce este mai bun din copiii Lui. Ceilalti nu vor reusi niciodata sa vada mai mult decat suprafata: un rau infaptuit.

Lucrurile sunt mult mai profunde. Dincolo de fiecare durere, fiecare pierdere, fiecare esec exista un Dumnezeu care tine totul in maini.

Un maestru desavarsit a caror opere de arta sunt greu de inteles sau de anticipat, insa planul Lui este unul. El ne doreste binele si uneori aceasta smulgere a raului din noi sau din viata noastra, doare cumplit sau pare de neinteles, dar intr-un final ajungem sa ne dam seama ca totul are o logica, un sens sau o directie mai frumoasa, mai curata.

Va dau cateva exemple.
Nu vi s-a intamplat sa va pierdeti locul de munca, sa fiti extrem de speriati ca mai apoi sa va dati seama ca ati gasit ceva mult mai bun?

Nu vi s-a intamplat sa plece oameni din viata voastra si sa va doara cumplit pe moment ca ulterior sa realizati ca asa a fost mai bine, ca poate ati scapat de un om a caror intentii nu erau potrivite cu ale voastre?

Nu vi s-a intamplat sa pierdeti un om drag care daca mai agoniza in boala lui, era mai greu pentru toata lumea, implicit pentru el ca suferea mai mult?

Stiu, sunt exemple marunte si dincolo de aceste exemple va las pe voi sa vi le imaginati pe cele de o amploare mai mare, cu un impact si mai puternic care exista si acum in aceste zile.

Aceasta grija si atentie mai poarta si numele de Providenta si in toata aceasta Providenta este intelept sa stiti ca Dumnezeu ingaduie si raul pentru a duce planul Sau la bun sfarsit. La un glorios sfarsit.

Dragii mei, mesajul acestui articol este poate unul dintre cele mai puternice si mai greu de inteles: Dumnezeu este Domn peste tot, pana si raul ii este supus! Nu va temeti! Invingeti raul prin binele, dragostea, bunavointa, iertarea, pacea si puterea pe care Dumnezeu le-a asezat cu maiestrie in inimile voastre. Acestea sunt armele voastre, acestia sunteti voi, copii ai Lui Dumnezeu.