Uneori te saturi si e tare bine…

Uneori te saturi si e tare bine…

Te saturi sa treci cu vederea, te saturi sa privesti dulce in ochii unei minti bolnave, sa-ti spui mereu ca va fi bine, te saturi sa iubesti neconditionat, te saturi sa daruiesti pur si simplu te saturi de tot.

E momentul sa nu faci nimic. Sa stai si sa te uiti in oglinda, sa-ti admiri noii pantofi si sa vezi unde merita cu adevarat sa investesti orice. Timp, intelegere, emotii, dedicare. Sigur ca nu prea iti va veni sa mai investesti emotii niciunde decat in noua imagine din oglinda cu pantofii cei noi.

Cat de superficial, nu-i asa? Da! Foarte superficial! Imi aloc si acest drept de a fi un om superficial ori de cate ori realitatea ma copleseste sau de e fi un om prostut ori de cate ori nu vreau sa vad si sa inteleg niste lucruri.

Nu, nu vreau mereu sa inteleg totul, mai ales situatiile care imi fac rau. Nu, pe mine ma intereseaza sa fac tot ceea ce tine de mine, bine. In rest sa faca fiecare ce stie, cu numele meu pe buze sau fara, mi-e extrem de indiferent.

Azi sunt un om superificial si prostut, este dreptul meu si daca este o greseala, lasa-ma sa ma bucur de ea, in limita principiilor, deoarece perfectiunea este o monotonie continua si o tristete mocnind.

Eu sunt fericirea intruchipata, asa am fost dintotdeauna, iar astazi ma fac fericita noii pantofi, linistea si surasul de pe chip atunci cand ma uit in camera telefonului.

Azi sunt sunt un om superficial si este treaba mea!  Maine revenim la lucruri mai serioase, doar daca doresc, desigur!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *